Din tara
  Din strainatate

 
  Editura Academiei
  Biblioteca Academiei

 
 

Nr. 2-3 mai-iunie 2002, Anul XII (139-140) 

Acest numar se deschide cu un ultim omagiu adus, la ceasul despartirii,  academicianului  Stefan Augustin Doinas, un mare poet, un om de cultura remarcabil din ultima jumatate de veac si, pentru multi un prieten loial si încântator cum scrie,  acad. Eugen Simion, presedintele Academiei Române. Cuvinte de aleasa pretuire scriu  acad. Fanus Neagu, Adrian Nastase, prim-ministrul Guvernului României, senatorul Petre Roman.

Acad. Dan Berindei consacra un articol Zilei Independentei, care ramâne, dincolo de amaraciunile care au însotit-o, una dintre cele mai mari biruinte ale românilor, neatârnarea fiind, neîndoielnic, conditia de baza a oricarei afirmari depline a unei natiuni si a unui stat…Este de dincolo de veac, un exemplu al rezultatelor unor straduinte si jertfe, al statorniciei si daruirii catre tara si un îndemn dat necontenit urmasilor.

La centenarul nasterii lui Vladimir Streinul, revista publica articolele semnate de Pavel Chihaia si Dan Grigorescu, membru corespondent al Academiei Române, pentru care viata si opera celui omagiat devine un exemplu pentru tânara generatie de carturari(si poate nu numai pentru ea) înclinata sa deseneze prea repede conturul si sa catalogheze prea rigid operele si scriitorii. Nevoia permanentei re-citiri e, fara îndoiala, semnul unei întelegeri cu adevarat intelectuale a obligatiei de a descoperi valoarea tuturor straturilor de adâncime ale unei scrieri.

Marcând ziua de 9 mai ca zi a Institutului National de Cercetari Economice, înfiintat în urma cu 12 ani, revista reda lucrarile întâlnirii Centrului de Studii si Documentare România - Luxemburg. Sunt publicate comunicarile sustinute cu acest prilej de Doamna Lydie Polfer, vice-prim-ministru, ministrul afacerilor Externe si Comertului Exterior, ministrul Functiunii Publice si Reformei Administrative din Luxemburg, Ion Iliescu, presedintele României, de senatorul Petre Roman, prof. Gheorghe Zaman, membru corespondent al Academiei Române, si Valeriu Ioan - Franc,  director general adjunct al Institutului.

De la sesiunea stiintifica dedicata împlinirii a treizeci de ani de la inaugurarea Sistemului hidroenergetic si de Navigatie Portile de Fier sunt publicate mesajele domnului Ion Iliescu, presedintele României si E.S. Dusan Francuski si comunicarea Atlasul complex Portile de Fier sustinuta de acad. Radu P. Voinea.

Sub titlurile Spre societatea informationala - societatea cunoasterii si Academia, mintea de mare rigoare a unei natiuni sunt publicate interviurile cu acad. Florin Gh. Filip si acad. Gheorghe Vladutescu, vicepresedinti ai Academiei Române. Cititorii mai pot gasi fragmente semnificative din discursul de receptie al acad. Mircea Banciu cu titlu Chimia organica rivala si /sau imitator al naturii? ca si raspunsul dat de acad. Maria Brezeanu în care distinsul savant este apreciat ca promotor al cercetarii de vârf în chimia organica.

Din articolul semnat de acad. Ionel Haiduc Cercetarea stiintifica româneasca în context international. Evolutii recente retinem faptul ca, desi contributia stiintifica româneasca a crescut semnificativ dupa 1990, totusi nu este înca la nivelul tarilor vecine din Europa centrala si de Est (cu exceptia Albaniei si a Republicii Moldova), fapt ce impune adoptarea unor masuri cum sunt identificarea precisa a centrelor de excelenta, stimularea publicarii rezultatelor notabile, o mai vizibila prezenta a cercetatorilor din domeniile stiintelor sociale, un efort financiar sustinut si folosirea înteleapta a resurselor.

Mai multe pagini ale revistei sunt consacrate oaspetilor Academiei Române. Astfel sunt publicate comunicarile De la pretopologie a la theorie des affinites prezentata de Jose Casajuana Gibert, presedinte al Academiei Regale de Doctori din Barcelona, La nueva encrucijada en la investigation cientifica, de Jaime Gil Aluja, presedintele Academiei regale de Stiinte Economice si Financiare din Barcelona, membru de onoare al Academiei Române si discursul Importanta geostrategica si energetica a Republicii Azerbaidjan, sustinut de acad. Mahmud Kerimov, presedintele Academiei Nationale de Stiinte din Azerbaidjan.

Mai consemnam articolele Umanism si stiinta în Academia contemporana, de acad. Camil Muresanu; Criteriile economice la e aderarii la Uniunea Europeana, de Hildegard Puwah, ministrul Integrarii Europene; Impactul pe termen lung al activitatilor miniere din bazinele hidrografice Somes- Tisa, de Mihaela Serban; a doua parte din Factori motorii în evolutia populatiei României în sec. XX, de Victor Axenciuc; Auditul managementului, de Vasile Zecheru. Respectul pentru traditie este ilustrat de mai multe articole dedicate unor mari personalitati dintre care mentionam Nicolae Coculescu(1866-1952) - primul director al Observatorului Astronomic din Bucuresti, de Magda Stavinschi, Spiru Haret si Stefan C. Hepites - vieti paralele de Elvira Botez. Despre Problema începutului în filosofia sistematica scrie acad. Alexandru Surdu în timp ce Mircea Mâciu semneaza studiul Demersul constructiv al axiologiei Românesti în perioada interbelica.

Din dezbaterea despre Folosirea limbii române la posturile de radio si televiziune este publicata interventia acad. Marius Sala, în care dupa o prezentare a lucrarilor elaborate de Institutul de Lingvistica “Iorgu Iordan - Al. Rosetti”, se apreciaza ca initiativa C. N. A reprezinta un sprijin pentru aplicarea corecta a normelor academice, deci pentru cultivarea limbii române… obiectivele ei fiind legate de cele pe care le are Comisia de cultivare a limbii române a Academiei Române.

Atrag atentia prin ineditul lor articolele Sanctuarul eneolitic de la Isaiia. Religie si magie acum 6000 de ani, semnat de N. Ursulescu si Un document important de limba româna, în fapt micul discurs rostit în limba româna de Horea la 23 februarie 1783 în cadrul Lojii Adevarata întelegere.

În ultimele pagini ale revistei se poate citi o ampla cronica a vietii academice semnata de Elena Solunca Moise.