Din tara
  Din strainatate

 
  Editura Academiei
  Biblioteca Academiei

 
 

Nr. 7 octombrie 2002, Anul XII (144) 

Cea mai mare parte a acestui numar al revistei este consacrata lucrarilor seminarului international Sa gāndim Europa, organizat de Academia Romāna, Fundatia Nationala pentru Stiinta si Arta, Comisia Nationala pentru UNESCO si Institutul de Relatii internationale din Franta, sub patronajul primului ministru al Guvernului Romāniei, Adrian Nastase, si desfasurat īn zilele de 27-29 septembrie, la Sinaia. Pot fi citite comunicarile prezentate de acad. Eugen Simion - Sa gāndim Europa, sa gāndim incertitudinea ;  acad. Maya Simionescu - Stiinta nu are patrie, dar fiecare patrie are nevoie de stiinta; de Adrian Nastase - Europa: o comunitate de destin; Mircea Geaona - Identitatea europeana regionala, o viziune romāneasca; Ivo Slaus - Este Europa amenintata de globalizare si/sau conflictul civilizatiilor;  Vasile Puscas -  Redefinirea identitatii nationale īn context european; Jose Jeronimo Moscardo - De ce Europa? O viziune din Extremul Occident; acad. Dan Berindei - Locul Europei de Sud-est īn istoria civilizatiei; Andrei Andries - Academia de Stiinte a Moldovei īn contextul integrarii europene si dezvoltarii regionale; Victor Nitelea - Balcanii - paradoxal, un model pentru toleranta; Basarab Nicolescu - Gāndirea stiintifica, gāndirea apofatica si viitorul Europei;  Massimo Vari - Mondialisation, integration  europeenne, sauvegarde des droits fondamentaux. Tot aici se poate citi si interviul lui Thierry de Montbrial din care citam: Mondializarea nu īnseamna uniformizare, tocmai pentru ca una marile mize ale constructiei europene este de a gasi un mod democratic de organizare a diversitatii - un lucru care nu s-a mai facut īn istorie, unde nu exista nici un exemplu de tara multi-etnica si realmente democratica.

O alta sectiune a revistei este consacrata personalitatii marelui lingvisti Eugeniu Coseriu, a carui plecare spre cele vesnice a īndurerat comunitatea academica. Titlurile sunt semnificative: Eugen Coseriu, un romān care apartine īntregii lumi, de acad. Marius Sala; Eugen Coseriu, savantul si omul, de Matilda Caragiu Mariteanu, membru corespondent al Academiei Romāne, Eugen Coseriu, teoretician al limbajului, de Nicolae Saramandru.

Sunt publicate comunicarile prezentate la simpozionul dedicat Bicentenarului nasterii lui Emanuil Gojdu pe care domnul Adrian Nastase l-a caracterizat ca o personalitate complexa, o voce cu autoritate a romānilor īn mediile politice ale Imperiului Habsburgic si ale Imperiului Austro-Ungar, contribuind astfel la conturarea si sprijinirea idealurilor acestora. Gratie personalitatii sale efervescente, deschise, cu mari aptitudini spre interculturalitate, el a reprezentat un catalizator al relatiilor romāno-ungare, un interlocutor apreciat si ascultat īn cercurile politice de la Budapesta, dar si un exponent elocvent al idealurilor nationale ale romānilor. Pentru Mircea Geaona, Emanuil Gojdu a reprezentat o punte de legatura īntre Romānia si Ungaria, iar pentru pr. Aurel Pavel, presedintele Fundatiei “Emanuil Gojdu” a fost un Mecena al culturii si un mare om politic. Nicolae Edroiu, membru corespondent al Academiei Romāne prezinta pe larg atmosfera timpului īn Reformism, biserica si īnvatamānt īn Transilvania si īn Banat ti secolul al XVIII-lea, īnceputul secolului al XIX-lea. Este publicat si Mesajul transmis cu acest prilej de ĪPS Antonie, Mitropolitul Ardealului.

Mai consemnam articolele: Catre societatea informationala - societatea cunoasterii prin Internet de mare viteza si IST for Broadband Europe: Several possible questions and answers semnate de acad. Florin Filip, vicepresedinte al Academiei Romāne; Reflexions sur la societe de l’information, de George Metakides; Identites nationales et sauvegarde du patrimoine culturel immateriel, de Mohammed Bedjaoui; Alexandru Ghika, fondator al scolii romānesti de analiza functionala, de acad. Romulus Cristescu;  Pius Servien, 100 de ani de la nastere, de acad. Solomon Marcus si Tiberiu Mihailescu, 100 de ani de la nastere, de Dorin Andrica

Despre activitatea stiintifica din aceasta perioada se poate afla din Cronica vietii academice, semnata de Elena Solunca Moise.