Prima sectiune a revistei este consacrata lucrarilor sesiunii stiintifice cu tema “Filosofia si teologia în fata provocarilor lumii contemporane” , fiind publicate comunicarile care au fost prezentate la aceasta importanta manifestare academica.

Cu titlul programatic, articolul “Filosofia, religia, literatura fac parte din existenta noastra”, semnat de acad. Eugen Simion, presedintele Academiei Române, este o caracterizare ampla a starii de spirit a lumii contemporane în ideea ca trebuie sa facem în asa fel încât omul sa regaseasca sensul existentei.

Din alocutiunea rostita de PF Parinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, membru de onoare al Academiei Române, am retinut necesitatea unor relatii mai strânse între Academia Româna si Biserica Ortodoxa, pentru a putea raspunde cât mai corect, convingator si ziditor la provocarile lumii contemporane.

Acad. Gheorghe Vladutescu, vicepresedinte al Academiei Române a prezinta unele repere istorice necesare unei reevaluari contemporane a relatiilor dintre metafizica si teologie.

Urmarind relatia dintre filosofie si teologie între traditie si actualitate, acad. Al. Surdu, conchide ca marturia lui Hristos, care a stiut de unde vine si unde se duce, este adevarata, fara demonstratii logice sau calcule, dar numai pentru acela care, crede în El.

Pr. prof. Dumitru Popescu, membru de onoare al Academiei Române ilustreaza, pe larg, unitatea creatiei într-o lume secularizata, în care, totusi, nu putem uita ca Lumea nu a fost facuta sa fie profanizata si posuata, ci sa fie transfigurata de om, în Hristos cosmic si Biserica. Dupa vointa Tatalui ceresc.

ÎPS Ioan Robu, Arhiepiscop si mitropolit de Bucuresti al Bisericii Romano-Catolice, membru de onoare al Academiei Române, abordeaza problema statului teologiei în universitate, cu diferitele ei aspecte, între care demna de luare aminte este capacitatea de ascultare si dialog - o exigenta fundamentala a stiintei teologice. Abordând acest mod de a fi, teologul va avea ceva de spus, iar teologia va fi atractiva chiar si pentru cei care nu cred.

Din comunicarea ÎPS Teodosie Snagoveanul, Arhiepiscop al Tomisului retinem necesitate pregatirii sufletului prin rugaciune curata, smerita si staruitoare, care poate apleca dragostea lui Dumnezeu asupra întregii umanitati, caci mult poate rugaciunea dreptilor.

Din perspectiva confesiunii romano-catolice, Mons. Prof. Vladimir Peterca, rectorul Institutului Romano-Catolic din Bucuresti, enumera motivele pentru care studiul teologiei se impune azi mai mult ca oricând, liber de orice îngradire, asa cum odinioara psalmistul David spunea: Fata Ta Doamne, o caut neîncetat. Nu-ti ascunde de la mine fata Ta. Vom descoperi si redescoperi continuu cautarea lui Dumnezeu, Cel care ne cheama la libertate fata de aceasta lume. Rugaciune, ca forma a dialogului tainic dintre om si Dumnezeu, fiindca ofera vietii noastre o directie si un sens nou, ceea ce nu face ateismul, care greseste fundamental atât în ce priveste adevarul despre Dumnezeu, cât si cel despre om. Din aceeasi perspectiva, Wili Danca, reflectând la relatia dintre întelepciunea teologala si cultura contemporana, procedeaza metodic de la caracterizarea lumii contemporane, la motivele de credibilitate ale crestinismului pentru a prezenta unele dintre perspectivele cercetarii teologale actuale; împreuna în asezate sub întelegerea libertatii de a accepta pe Dumnezeu ca împlinire deplina  a sensului existentei umane.

Pentru prof. Remus Rus, discursul teologic este invitat sa discearna în locul întâlnirii dintre lumea care provoaca si lumea care astepta un raspuns un teren posibil de reîntâlnire care sa prefaca provocarea în premisa de cunoastere si apoi de actiune.

Este publicata în întregime conferinta sustinuta de E.S. Philpppe Etienne, ambasadorul Frantei la Bucuresti, cu tema Acesti români care au facut Franta,  un adevarat eveniment pentru viata academica.

Tot în seria evenimentelor, revista publica fragmente din discursul de receptie Scoala româneasca de chimie coordinativa, sustinut de acad. Maria Brezeanu ca si din Cuvântul de raspuns al acad. Victor Sahini.

Alexandru Zub, membru corespondent al Academiei Române dedica aniversarii acad. Eugen Simion articolul “Eugen Simon: între logosfera si discurs confesiv”.

Pr. Prof. Mircea Pacurariu, membru corespondent al Academiei Române îsi consacra articolul împlinirii a 130 de ani de la moartea lui Dionisie Romano si Andrei Saguna, membri de onoare ai Societatii Academice Române, demni de toata pretuirea noastra postuma pentru tot ceea ce au facut pentru neamul lor. Acad. Iulian Vacarel readuce în memoria prezentului personalitatea lui George Barit si conceptia sa despre servitutile populatiei rurale si povara fiscalitatii, subliniind meritul de a fi prezentat multiplele forme ale spolierii populatiei rurale si povara fiscalitatii în Transilvania si de a fi luptat neobosit pentru apararea drepturilor conationalilor sai împotriva oricarei asupriri din interiorul si din afara tarii.

În seria evocarilor unor mari personalitati, mai consemnam articolele semnate de acad. Razvan Theodorescu - “Alexandru Balaci, acest distins european” - , de acad. Mircea Banciu - “Doctorul Constantin Istrate”  si  de Zeno Simon - “Radu Vâlceanu, asa cum l-am cunoscut”.

În Dosarul Rosia Montana, revista publica amplul Raport al Comisiei din Academia de Studii Economice, privitor la probleme economice, financiare, social, de mediu si de durabilitate, care, dupa o lunga expunere de argumente care demonstreaza limpede ca “Raportul costuri (pierderi)/beneficii este foarte defavorabil pentru România, cere Parlamentului României sa “opreasca acest proiect, deoarece nu exista argumente privind eficienta economica, sociala, de mediu etc., pentru România.

Demn de luare amonte este interviul dat de Gh. Paun, membru corespondent al Academiei Române despre “Matematica - un spatiu al libertatii”.

Nu lipseste rubrica “Cronica vietii academice”, semnata de Elena Solunca Moise.