Nr. 58-59 Ianuarie-Februarie 2007, Anul XVII (195-196)

Sub genericul “Sub cupola Academiei”, actualul număr al revistei publică documentele prezentate la adunarea generală din 27 februarie, sinteza întregii activități academice din anul 2006. Sunt publicate Darea de seamă a Prezidiului Academiei Române, semnată de acad. Florin Filip, vicepreședinte al Academiei Române, care prezintă partea științifică și culturală, în timp ce activitatea patrimonială și financiară este prezentată de acad. Păun Ion Otiman. Acad. Maya Simionescu semnează darea de seamă a Fundației M. H. Elias pe anul 2006 și bugetul de venituri și cheltuieli pe anul 2007.

În secțiunea “Aniversări” este prezentată sesiunea “Provocările complexității”, prilejuită de aniversarea acad. Mircea Malița despre care acad. Ionel Haiduc, președintele Academiei Române, a spus că a avut “o carieră deosebit de interesantă, caracterizată prin varietate, talent, cunoștințe profunde și multilaterale, carieră pe care cuvântul complexitate o caracterizează cel mai bine”. În siejul ideilor exprimate de acad. Mircea Malița în opera sa, acad. Solomon Marcus scrie despre “Diversitate ca sursă de conflict”, pornind de la constatarea că diversitatea este o condiție preliminară a complexității. Într-o abordare binară de tipul “Cooperare/conflict, acad. Solomon Marcus ajunge la problema relației dintre identitate și globalizare, generatoarea unor întrebări de felul: Poate fi înțeleasă identitatea, dacă o dezlipim de alteritate? Este alteritatea o sursă de adversitate, deci de conflict? Demersul urmează un răspunsul negativ la prima întrebare și afirmativ la cea de a doua cu subtitluri: Conflicte mascate în alianțe; Socrate, D’Alambert, Bohr, Einstein, Thom; Gödel și Hjelmsev; Arrow și Păun; peste tot conflicte și alianțe ascunse în conflicte. Urmează articolele “Etica științei” de acad. Virgiliu Niculae Constantinescu; “Complexitatea în informatică” de Gheorghe Păun, membru corespondent al Academiei Române, “Mircea Malița și jocul complex al ideilor” de Teodor Dima, membru corespondent al Academiei Române; “Reîntoarcerea complexității” de Mircea Flonta.

Tot în secțiunea “Aniversări” sunt publicate comunicările susținute la sesiunea dedicată lui Ion Popescu Zeletin despre care scriu acad. Cristian Hera, acad. Marius Sala, Ovidiu Badea, Dan Munteanu, membru corespondent al Academiei Române și Jean Pardè, care conving de faptul că, așa cum a demonstrat Victor Giurgiu, membru corespondent al Academiei Române, marele silvicultor nu este doar un distins predecesor ci și contemporanul nostru.

Personalitatea și opera matematicianului Dimitrie D. Stancu, membru de onoare al Academiei Române, la împlinirea vârstei de 80 de ani, sunt evocate Petru Blaga. Dumitru Murariu, membru corespondent al Academiei Române, scrie despre Paul Bujor la împlinirea a 135 de ani de la naștere ca un neobosit om de știință, un gânditor profund și fecund, “un realizator de școli de biologie în România sfârșitului de secol XIX și în prima jumătate a secolului XX, un om activ în viața societății din epoca sa”.

În secțiunea “Opinii și dezbateri” rețin atenția articolele “Problematica ecologiei așezărilor umane” de Gh. Ionașcu, “Organizarea și desfășurarea studiilor de doctorat în România” de Sergiu T. Chiriacesu, membru corespondent al Academiei Române. Menționăm articolul “Și totuși rămâne elita. Știința între elită și masificare” în care Daniel David atrage atenția asupra cercetării științifice din țara noastră și vom aminti doar că doar un cercetător este citat ca “Higly Cited Researcher”. Șansa unei redresări ar fi “separarea apelor: identificarea polilor de excelență (instituționali și individuali), acei care mai sunt și susținerea lor directă prin alocarea de resurse financiare și de spațiu.”. Altfel, există riscul real ca acel “nucleu de elită”, atât cât și cum există, să fie erodat grație unui sistem de alocare a resurselor neadecvat. “Știința performantă nu este democratică; ea nu este ghidată de votul majorității, ci uneori un individ de excepție poate răsturna și conduce majoritatea.”

La trecerea unui secol de la moartea lui Mendeleev, Dumitru Marchidan îi consacră un articol celui care rămâne celebrul autor al “tabloului periodic al elementelor”. Este știut că descoperirile făcute “nu doar că n-au alterat esența Tabelului periodic al lui Mendeleev, dar l-au completat treptat”.

Ultimele rubrici cuprind informații despre prezența românească la diferite congrese și simpozioane internaționale, cronica vieții academice și noile apariții de la Editura Academiei Române.

 

 

copyright © Academia Română 2006

copyright © Academia Română 2006