Noul numar al revistei se deschide cu rubrica “Sub cupola
Academiei”, care gazduieste o parte dintre comunicarile
prezentate la sesiunea stiintifica “Tehnologiile lingvistice,
o prioritate a prezentului, o necesitate a viitorului:
contributii, directii de actiune si proiecte romānesti”. Īn
temeiul realizarilor de pāna acum si a proiectelor īn derulare,
Leonard Orban, comisarul european pentru multilingvism al
Comisiei Europene de la Bruxelles, īsi exprima optimismul īn
viitorul tehnologiilor lingvistice, care vor contribui la o
Uniune Europeana multilingva si la asigurarea multilingvismului
pe termen lung. Despre realizarile romānesti se pot afla mai
multe din articolele “Lingvistica romāneasca teoretica si
computationala” semnat de Dan Tufis, membru
corespondent al Academiei Romāne si “Despre o editie
informatizata a Dictionarului limbii romāne” de Monica
Busuioc.Sectiunea “Evocari” este consacrata
lui Bogdan Petriceicu Hasdeu la trecerea unui veac de la
īnvesnicirea sa. Studiile “Locul lui B. P. Hasdeu īn
istoriografia romāna” de acad. Dan Berindei,
“Istoria limbii romāne īn conceptia lui B.P. Hasdeu” de
Grigore Brāncus, membru corespondent al Academiei Romāne,
“B.P. Hasdeu: romānitate, europenitate, universalitate” de
Mihai Cimpoi, membru de onoare al Academiei Romāne,
“Trepte catre Hasdeu” de Ionel Oprisan si “Bogdan
Petriceicu Hasedeu īn viziunea editoriala a lui Mircea Eliade”
de Stancu Ilin reusesc sa prezinte o imagine
cuprinzatoare a contributiilor aduse de acest spirit
enciclopedic al culturii romānesti.
Personalitatea academicianului Emil Pop este evocata
de Leontin Stefan Péterfi si Felician Micle, la
trecerea a 110 ani de la nasterea savantului, ale carui
contributii stiintifice, intrate īn istorie sunt īnca de mare
actualitate, de-ar fi sa amintim doar cele care privesc
necesitatea protejarii naturii. Din articolul semnat de
Viorel Soran – “Emil Pop īn slujba altarului si a
neamului” – aflam mai multe despre biografia celui care a
fost deopotriva un renumit botanist si , absolvent al facultatii
de teologie, un bun crestin īntelegānd sa ajute semenii, īntre
care si pe autorul articolului.
Īn sectiunea “Aniversari” mai pot fi citite
articolele “Tricentenarul nasterii marelui naturalist francez
Georges-Louis Leclerc de Buffon (1707-1788)” de Dumitru
Murariu, membru corespondent al Academiei Romāne si “170
de ani de la nasterea lui Alexandru Sutzu (1837-1919) ,
fondatorul psihiatriei moderne īn Romānia” de
Valentin-Veron Toma. La īmplinirea unei jumatati de secol de
era spatiala, acad. Virgiliu Niculae Constantinescu face
un bilant al progreselor din care retinem: au fost lansati peste
28.000 de sateliti artificiali, unii cu astronauti sau animale
si alte forme de viata la bord. Īntre cei 460 de astronauti este
si romānul Dumitru Dorin Prunariu iar unii dintre ei au
participat la mai multe zboruri; 12 astronauti au pasit pe luna.
S-au realizat noi tehnologii si materiale care sunt folosite īn
viata cotidiana – de la programele TV prin satelit la
telefoanele mobile, sistemul GPS, Internetul la prognozele meteo
sau monitorizarea recoltelor sau a fenomenelor extreme. Toate au
permis o viata mai comoda, dar “sa si visam la viitorul omenirii
peste un numar de secole”.
Bogata si deosebit de interesanta este sectiunea
“Opinii si dezbateri” īn care sunt publicate articolele
“Zece mituri contemporane” de acad. Mircea Malita,
“Despre stiinta si metafizica” de acad. Gleb Dragan,
“Apa pentru toti” de Nicolae Anastasiu, membru
corespondent al Academiei Romāne, “Relatia om-biosfera”
de Gh. Ionascu. Trei dintre articolele publicate
abordeaza teme de mare actualitate din medicina. Acad. Ion
Haulica prezinta pe larg cele mai noi achizitii privind
stresul īntre sanatate si boala, care actualizeaza
binecunoscutele īndemnuri: “Protect Yourself” si “Semper
adaptabilis”. Īn “Redefinirea homeopatiei”, Dumitru
Dobrescu, membru corespondent al Academiei Romāne, convinge
ca homeopatia este o stiinta medicala si nu doar o medicina
alternativa. Fr. Schneider si Aurel Ardelean
argumenteaza, din perspectiva contemporana, cuvintele lui Paul
Valerry, dupa care “medicina este …stiintele toate puse īn
slujba omului”.
Dan Tufis, membru corespondent al Academiei Romāne,
prezinta Institutul de cercetari pentru inteligenta artificiala.
Īn rubrica “In memoriam” Nicolae Maris
si acad. Radu Voinea scriu despre Stan Velea si Nicolae
Toniuc care s-au stins din viata.
Ca de obicei, rubricile “Manifestari si relatii
internationale”, “Cronica vietii academice”
si “Aparitii la Editura Academiei Romāne” cuprind
informatii la zi despre activitatea academica a acestor luni.
|
