|
Prima secțiune a acestui număr este dedicată, firesc, împlinirii
a 90 de ani de la Marea Unire din 1 decembrie 1918,
când s-a împlinit idealul unități noastre statale, marcată de o
sesiune științifică ale cărei comunicări desfășurată în aula
Academiei Române.
În articolul de deschidere, acad. Ionel Haiduc,
președintele Academiei Române, subliniază: „Evenimentul s-a
produs cu jertfa de sânge a oamenilor simpli și cu efortul
inteligent al oamenilor politici și de cultură ai vremii.”
Astăzi când vorbim frecvent de globalizare nu trebuie să uităm
că „aceasta nu înseamnă, nu trebuie să însemne, pentru noi,
pierderea identității naționale, cultivarea limbii și onorarea
istoriei noastre”. De aceea, „rămâne ca o datorie a generației
noastre prezente și a celei viitoare să ducă mai departe și să
amplifice prezența românească, vizibilitatea națiunii noastre.”
Urmărind îndeaproape procesul care a dus la desăvârșirea
unității statale a României, acad. Dan Berindei,
vicepreședinte al Academiei Române, afirmă. „Totul este ca
locuitorii acestei țări să înțeleagă însemnătatea acestei date,
să-i primească învățăturile și s-o respecte, neuitând că sunt
fiii României!”.
În aceiași secțiune pot fi citite articolele „Basarabia și
Bucovina: preludii la Marea Unire” de acad. Alexandru Zub,
„1 Decembrie 1918: triumful idealului național” de acad.
Ștefan Ștefănescu, „Etapele unirii Transilvaniei cu România”
de Nicolae Edroiu, membru corespondent al Academiei
Române, „Construcția piramidală a Marii Unirii (Rolul
Basarabiei)” de Mihai Cimpoi, membru de onoare al
Academiei Române.
Centenarul nașterii matematicienilor Nicolae Teodorescu
și Radu Roșca a prilejuit o sesiune științifică în
cadrul căreia au fost prezentate contribuțiile celor doi oameni
de știință la dezvoltarea școlii matematicii românești. Sunt
publicate comunicările dedicate acad. Nicolae Teodorescu
prezentate de Ion Văduva, Valter Olariu și Gh.
Gussi și aceea consacrată lui Radu Roșca semnată de
acad. Radu Miron.
Din secțiunea „Preocupări contemporane”,
reținem articolul semnat de acad. Ion Haulică despre
preocupările actuale privind bazele neurobiologice ale
manifestărilor psiho-afective. Tot aici sunt inserate articolele
semnate de Emilian Dobrescu - „Libera circulație a
persoanelor”, Marin Aiftincă - Regândirea filosofiei”,
Radu Rey și Gheorghe Ionașcu – Strategia dezvoltării
durabile a zonei montane”.
Dr. Paul Niedermaier, membru corespondent al Academiei
Române face o prezentare a Institutului de cercetări
socio-umane din Sibiu.
La rubrica „Evocări”, Radu Păiușan
înfățișează personalitatea economistului Virgil Madgearu
ca student, profesor și îndrumător al tinerei generații.
Sesiunea Comisiei mixte româno-ungare de istorie
este relatată pe larg de Alexandru Porțeanu.
Stingerea din viață a lui Anghel Rugină (1913-2008),
membru de onoare al Academiei, eminent economist, profund
gânditor, un autentic umanist și patriot, este consemnată la
rubrica „In memoriam”.
Mai multe despre manifestările științifice din această lună
pot fi citite la rubrica „Cronica vieții academice”.
Ultimele pagini ale revistei sunt consacrate prezentării
aparițiilor la Editura Academiei Române. |
