|
Noua ediție a revistei se deschide cu
un grupaj de comunicări susținute la sesiunea
științifică dedicată împlinirii a 160 de ani de la
nașterea poetului Mihai Eminescu. După o serie
de referiri la discuțiile în jurul creației poetului
nostru național, acad. Eugen Simion conchide:
„Eminescu este un mare poet și din această cauză, orice
ar spune lăudătorii de serviciu și defăimătorii de
serviciu, mitul lui face parte din existența românească.
De aceea va fi cultivat atâta vreme cât poemele lui vor
fi citite și admirate de generațiile ce sunt și de
generațiile ce vor veni în rostogolirea implacabilă a
timpului.” Mai reținem articolele semnate de acad.
Marius Sala - „Despre Eminescu…” - , Ioan-Aurel
Pop, membru corespondent al Academiei Române -
„Eminescul meu”- , ÎPS Ioan Robu, membru de
onoare al Academiei Române - „Ce înseamnă pentru
dumneavoastră astăzi Mihai Eminescu” -, Gisèle
Vanhese - „Eminescu parmi nous” -, George Popa
- „Eminescu între autohtonie și universalitate”. Reținem
de asemenea articolul „Datori lui Eminescu”, de acad.
Solomon Marcus.
În rubrica „Preocupări
contemporane” remarcăm articolul „Sur les
«corridors culturels» de l’Europe de Sud-Est” semnat de
acad. Răzvan Theodorescu. Mai pot fi citite
studiile „Calitatea vieții în următorii cinci ani” de
Ion Mărgineanu, „Tipologia mortalității în România”
de Maria Simion, „Integrarea construcțiilor în
mediul montan ” de Gheorghe Ionașcu și „Tradiție
și performanță în lumea geologilor petroliști” de
Nicolae Anastasiu, membru corespondent al Academiei
Române.
Secțiunea „Evocări” se
remarcă prin bogăția și diversitatea tematică a
articolelor ce readuc în memoria noastră valori și
personalități de referință pentru istoria, cultura și
știința românească. Astfel articolul dedicat acad.
Virgiliu Niculae Constantinescu scris de acad. Radu
Voinea ne amintește că a trecut un an de la
stingerea din viață a distinsului savant și profesor,
președinte al Academiei Române între anii 1994-1997.
Scriind despre „triumful lui Paulescu în Canada”,
Constantin Ionescu Târgoviște, membru corespondent
al Academiei Române, relatează lucrările Congresul
Internațional de Diabetologie de la Montreal și
subliniază că „Bazat pe o documentare minuțioasă privind
lucrările acestui subiect între anii 1915-1923 de către
diferiți autori, Alberto de Leiva a ajuns la concluzia
firească și anume că descoperirea insulinei aparține,
într-adevăr, românului Nicolae Paulescu”. Continuând
tradiția „actuala echipă a Institutului Paulescu a
prezentat Programul Național de Prevenție a Patologiei
Metabolice și cardiovasculare, în încercarea de a
stăvili caracterul epidemic pe care diabetul și
obezitatea le-au căpătat în ultimele decenii”.
Cu ocazia comemorării
a 90 de ani de la dispariția lui Al. A. Sutzu,
dr. Valentin-Veron Toma aduce în prim plan
contribuțiile sale semnificative la psihiatria modernă.
Radu Negrescu-Suțu, nepotul profesorului Al. A.
Sutzu prezintă o amplă biografie a celui care rămâne în
istoria medicinii românești ca fondator al școlii
moderne de psihiatrie, primul organizator al asistenței
bolnavilor psihici, pionier al psihosomaticii și
promotor al legislației psihiatrice moderne din România.
Din aceiași rubrică amintim și articolele „Sacru și laic
în opera lui George Enescu” de Vasile Tomescu și
„Paul Constantinescu și Ploieștiul” de Al. I.
Bădulescu.
Aniversarea Unirii Moldovei cu
Țara Românească, este consemnată de prof.
Dumitru Vitcu sub un titlu emblematic „România
modernă s-a născut la Iași”. Rememorarea evenimentelor
de atunci îl conduce pe autor la concluzia: „Pe temeiul
faptelor politice din ianuarie 1859 avea să se clădească
întregul edificiu istoric al evenimentelor ulterioare,
care au condus - prin eroismul, abnegația și jertfele de
sânge ale urmașilor celor care realizaseră Unirea - la
cucerirea și recunoașterea independenței de stat a
României, în anii 1977-1878, iar mai târziu, în 1918, la
desăvârșirea unității național-statale românești.”
În rubrica „In memoriam”
sunt omagiați prof. univ. Sergiu Chiriacescu, membru
corespondent la Academiei Române, prof. univ. Constantin
Bărbulescu, membru corespondent al Academiei Române și
Henry Kehiaian, membru de onoare al Academiei Române,
care s-au stins din viață în această perioadă de timp.
În contextul continuării controversei
privind proiectul Roșia Montana, este publicat
comunicatul Academiei Române privind proiectul de
exploatarea a aurului din Munții Apuseni, prilej
de reafirmare, cu noi argumente, a poziției celui mai
înalt for științific, inclusiv consultarea întregii
populații, eventual, printr-un referendum național.
Ca de obicei, rubrica „Cronica
vieții academice” informează cititorii despre
manifestările științifice și culturale din aceste luni.
Nu lipsește rubrica „Apariții la Editura Academiei
Române”. |
