PATRIMONIU
IEF în imagini

Arhiva IEF

 
 

Fenomen procesual, ireversibil si irepetabil, având caracteristici determinate de tipul de creatie si transmisie dominant oral, folclorul necesita, pentru a fi studiat, o consemnare cu ajutorul mijloacelor de imprimare. Sunt folosite tehnici manuscrise, dar mai ales imprimarea cu ajutorul aparatelor de înregistrare si redare a sunetului si imaginii pe diferite tipuri de suporti. Prima sarcina a cercetarii în domeniile etnologice este alcatuirea documentelor dupa metode si metodologii stiintifice. Acestea constituie arhive multimedia neconventionale de folclor si etnografie. Academia Româna detine cel mai mare patrimoniu de cultura „imateriala” din România, tezaurizat în arhivele de folclor. Acestea sunt institutii chemate sa conserve faptele de cultura folclorica originale, în forma lor specifica si constituie unul dintre cele mai eficiente si obiective instrumente sociale pentru pastrarea memoriei colective. În cadrul arhivelor se alcatuiesc colectiile, se fac selectii valorice; arhivele participa la institutionalizarea constiintei culturale într-un proces activ, urmarind progresul societatii asa cum se reflecta el în acest tip de cultura; ele trebuie sa înmagazineze la vreme tot ceea ce societatea a produs în domeniul folclorului si trebuie pastrat. Arhiva de folclor trebuie sa reproduca fenomenul real din perspectiva istorica (diacronic si sincronic), geografica, la nivelul structurilor si formelor, stilului etc.

   
FONDURI
 

 

Cilindri de fonograf

  Fonoteca:
cilindri de fonograf - 14.164;
discuri, CD-uri - 5.722;
matrite - 732;

Bandoteca:
benzi magnetofon - 11.400;
audiocasete 900;

Fototeca:
clisee pe sticla - 394;
clisee - 220.000 imagini;
     
 

 

Benzi magnetofon

  Filmoteca:
pozitive - 355;
negative - 315;
reversibile - 141;
videocasete - 90

Fond manuscris complementar:
fise fonograma - 42.500;
fise magnetofon - 80.000;
texte fonograma - 27.000;
texte magnetofon 30.000;
texte disc - 2.000;
fise informatii - 30.000;
fise informatori - 15.400;
transcrieri muzicale - 24.000;
transcrieri literare - estim. 300.000 pagini;
fise pentru fotografii - 25.000;
chinetograme - 4.050;
desene, schite - 401;

Fond manuscrise valorice:
Constantin Brailou, Harry Brauner, Alexandru Voevidca, Constantin Radulescu-Codin, Gheorghe Fira, Nicolae Lighezan, Henry H. Stahl, George Cucu, Tiberiu Brediceanu etc.

Fondul Atlasului Etnogarfic Român (AER)

Fond manuscrise lucrari ale I.E.F.

Fonduri de interes special:
aromânii;
românii din afara granitelor: Basarabia, Banatul iugoslav, Bulgaria, Timoc, Albania, Ungaria;
minoritati;
folclor din alte tari
   
BIBLIOTECA
 
 

Biblioteca, una dintre cele mai bogate cu profil etnologic din Bucuresti, dispune de un fond de carte cu peste 50.000 de volume, carti si periodice. Între seriile aproape integrale se afla:

- Folklore Fellows Communication, Finlanda (nr. 1/1910 - nr. 298/ 2009);
- Rheinisch-westfälische Zeitschrift für Volkskunde, Germania (1954-2010);
- Schweizrisches Archiv für Volkskunde, Elvetia (1955-2010);
- Österreichische Zeitschrift für Volkskunde, Austria (1956-2010);
- Mousaion. South African Journal of Insformation Studies, Africa de Sud (1957-2010);
- Literatura Ludowa, Polonia (1957-2010);
- Fabule. Zeitschrift für Erzählforschung/Journal of Folktale Studies, Germania (1958-2010);
- Narodna Umjetnost, Croatia (1962-2010);
- Etnografia Polska, Polonia, (1964-2009);
- Yearbook for Traditional Music (International Council for Traditional Music), (1969-2010);
- Bulgarski Folklor, Bulgaria (1975-2009);
- Bulletin of the National Museum of Ethnology, Japonia (1977-2010);
- Anthropology Today, Anglia (1989-2010) etc.

Biblioteca contine periodicele importante si volume (folclor, etnografie, etnologie) aparute în România, începând din sec. al XIX-lea pâna astazi.

Fonduri deosebite sunt: cel cu peste 1800 de volume, donat de Constantin Brailoiu, cel care provine de la Arhiva de Folklore, 7000 de volume, care, în 1949, a constituit baza bibliotecii Institutului de Folclor, precum si serile integrale: Din viata poporului român, publicata sub auspiciile Academiei Române începând cu anul 1908, Colectia Nationala de Folclor, Atlasul Etnografic Român, Documente etnografice românesti etc.

Biblioteca este consultata de cercetatori din diferite domenii umaniste, profesori, studenti, oameni de cultura interesati de cunoasterea fenomenului de cultura orala, artisti, jurnalisti etc.