|
Filiala Iași a
Academiei Române
celebrează
vineri, 31
august 2018,
Ziua Limbii
Române printr-un
recital de
poezie susținut
de doi mari
poeți: Ileana
Mălăncioiu,
membru
corespondent al
Academiei
Române, și Emil
Brumaru.
Evenimentul va
avea loc
începând cu ora
10, în Aula din
Bulevardul Carol
I, nr.8 și va fi
urmat de un
dialog cu cei
doi poeți,
moderat de acad.
Bogdan C.
Simionescu,
vicepreședinte
al Academiei
Române, și prof.
univ. Bogdan
Crețu,
directorul
Institutului de
Filologie „A.
Philippide“ din
Iași al
Academiei
Române.
Întâlnirea
ieșeană se
înscrie în seria
manifestărilor
dedicate de
Academia Română
sărbătoririi
Zilei Limbii
Române, alături
de evenimentele
organizate la
București și
Chișinău.
Ileana
Mălăncioiu
(n. 1940),
membru
corespondent al
Academiei
Române, poetă și
eseistă distinsă
de mai multe ori
cu Premiul
Uniunii
Scriitorilor,
este cunoscută
nu doar pentru
cărțile sale, ci
și pentru
activitatea
civică.
Licențiată a
Facultății de
Filosofie din
Universitatea
din București,
în 1968, a
devenit doctor
în filosofie în
1975, când și-a
susținut teza
Vina tragică
(Tragicii greci,
Shakespeare,
Dostoievski,
Kafka). A
fost redactor la
TVR și la „Viața
românească”.
Este autoarea
volumelor de
poezie:
Pasărea tăiată
(1967); Către
Ieronim
(1970); Inima
reginei
(1971); Crini
pentru
domnișoara
mireasă
(1973);
Ardere de tot
(1976); Peste
zona interzisă
(1979); Sora
mea de dincolo
(1980); Linia
vieții
(1982); Peste
zona interzisă /
À travers la
zone interdite
(1984);
Urcarea muntelui
(1985; ed. II,
1992); Peste
zona interzisă /
Across the
Forbidden Zone
(1985);
Ardere de tot
(1992);
Skärseldsberget
(1995, Suedia);
After the
Raising of
Lazarus
(2005, Irlanda);
Legend of the
Walled-up Wife
(2012, SUA).
Între cărțile de
publicistică și
eseuri se
numără:
Călătorie spre
mine însămi
(1987); Crimă
și moralitate
(1993, 2006);
Cronica
melancoliei
(1998); A
vorbi într-un
pustiu
(2002);
Exerciții de
supraviețuire
(2010).
A fost distinsă
cu Premiul
„Mihai Eminescu“
al Academiei
Române (1973),
Premiul Național
„Eminescu“
(1995), Premiul
Uniunii
Scriitorilor
pentru „Opera
Omnia” (2003) și
Marele Premiu
„Prometheus“
(2009). În 2000
Președinția
României i-a
conferit Ordinul
Național „Steaua
României“, în
gradul de
Comandor.
Emil Brumaru
(n. 1939) este
unul dintre cei
mai importanți
poeți români
contemporani. A
debutat în 1970
cu Versuri,
volum premiat de
Uniunea
Scriitorilor din
România. Alte
volume
publicate:
Detectivul
Arthur
(1970),
Julien
Ospitalierul
(1974),
Cîntece naive
(1976), Adio,
Robinson Crusoe
(1978),
Dulapul
îndrăgostit
(1980), Ruina
unui samovar
(1983, distins
cu Premiul
Uniunii
Scriitorilor),
Dintr-o
scorbură de
morcov
(1998), Poeme
alese. 1959-1998
(2003),
Fluturii din
pandișpan
(2003),
Poezii
(carte la
borcan, 2003),
Opera poetica
(3 vol., 2005),
Submarinul
erotic
(2005),
Infernala
comedie
(2005),
Cîntece de
adolescent
(2007),
Povești erotice
românești
(volum colectiv,
2007), Ne
logodim cu un
inel de iarbă
(2008),
Versuri
(2010),
Povestea
boiernașului de
țară și a
fecioarei…
(2012),
Intelectuali la
cratiță
(volum colectiv,
2012),
Rezervația de
îngeri
(2013) și
Sfîșiat de umbra
unui înger
(2013). La
Editura Polirom
a mai publicat
volumele
Cerșetorul de
cafea. Scrisori
către Lucian
Raicu
(2004),
Dumnezeu se uită
la noi cu
binoclul
(2006),
Basmul Prințesei
Repede-Repede
(în colab. cu
Veronica D.
Niculescu,
2009), Opere
I. Julien
Ospitalierul
(2009), Opere
II. Submarinul
erotic
(2009), Opere
III. Cerșetorul
de cafea
(2012; 2014 în
colecția „Eseuri
& confesiuni”),
Opere IV.
Dumnezeu se uită
la noi cu
binoclul
(2014) si Cad
castane din
castani.
Amintiri de ieri
și azi (în
colab. cu
Veronica D.
Niculescu,
2014).
Este laureat al
Premiului
Național de
Poezie „Mihai
Eminescu“ (2001)
pentru Opera
Omnia, în 2011 a
primit Premiul
revistei
Observator
cultural, de
asemenea pentru
Opera Omnia, iar
în 2013 Premiul
Președintelui
UNITER. În 2014
primește Premiul
pentru
Literatură în
cadrul galei
„Oamenii
Timpului“.
Poemele sale au
fost incluse în
antologii din
România,
Germania, Franța
și Anglia. |
