Nr. 36 (173), Anul XV, Martie 2005

Acest număr se deschide cu articolul „Marin Sorescu: un militar care dezertează, un mare poet care-şi dictează moartea”, semnat de acad. Eugen Simion, preşedintele Academiei Române, conceput pe ideea că „biografia poetului este produsul operei sale”. 

În continuare, acad. Matilda Caragiu Marioţeanu semnează „Aromânii - o criză identitară”, în fapt, comunicarea prezentată la sesiunea „Aromânii şi aromâna astăzi”, în care atrage atenţia asupra unor simptome care vestesc o criză, „ceea ce ar trebui să de gândit” fiindcă „lăsate în voia Domnului, pot face mult rău la un moment dat”. 

„La o nouă aniversare cu tristeţe”, acad Alexandru Zub scrie despre actul din 27 martie 1918, când Basarabia a optat solemn pentru integrarea în statul român, aflat încă pe cale de a-şi desăvârşi unitatea”.

Făcând o analiză a relaţiei dintre existenţă nemijlocită şi existenţialism, acad. Al. Surdu ajunge la concluzia că „drumul” exisenţialismului este „invers”, pornind de la Existenţa Nemijlocită spre Subsistenţă, care apare ca Transcendenţă şi, totodată este „progresiv”, deoarece „nu presupune întoarcerea la vreo preexistenţă naturală, de tipul paradisului pierdut”. 

În „Prolegomene la o hermeneutică în filosofia românească”, Teodor Dima, membru corespondent al Academiei Române, repune în discuţie lucrarea „Logica lui Hermes” a lui Constantin Noica, „o logică prin care să fie surprins specificul creaţiilor spirituale”. 

Basarab Niculescu, membru de onoare al Academiei Române, semnează eseul „Poincaré et l’imagination scientific”, convingând cu argumente serioase că imaginarul are un rol important în „procesul dinamic de conformare al gândirii umane cu inteligenţa ascunsă în legile naturii”. 

De remarcat şi articolul „Pretext şi profundă datorie morală”, semnat de Ion Dogaru, membru corespondent al Academiei Române, structurat pe ideea oarecum kantiană că, deşi datoria morală şi juridică merg împreună până la un anumit punct, datoria morală „se înfăţişează a avea o forţă cu mult mai mare decât cea juridică, pentru că datoria morală este un crez, ea naşte imperative pentru subiect”. Mai semnalăm articolul „Drepturile de proprietate intelectuală” semnat de acad. Aurel Iancu. 

Personalitatea şi activitatea lui Dimitrie Gusti şi colaboratorilor săi sunt evocate în articolele semnate de Mircea Mâciu - „Dimitrie Gusti, un mare spirit enciclopedic” - şi Vasile Tomescu - „Un ilustru colaborator al lui Dimitrie Gusti - Constantin Brăiloiu”. 

Interesant pentru informaţiile aduse este articolul lui Lucian Sinigaglia - „Nietzsche şi Wagner. Întâlniri sub semnul lui Schopenhauer”. 

Cabiria Andrean Cazacu îşi dedică studiul matematicianului David Emanel ca întemeietor al şcolii matematicii româneşti, în timp ce Ion Chiţescu scrie despre profesorul Nicolae Dinculeanu, membru de onoare al Academiei Române la împlinirea vârstei de 80 de ani, iar Magda Stavinschi îl prezintă pe Constantin Gogu, fost membru corespondent al Academiei Române.

Nu lipsesc nici articolele consacrate problemelor actuale ale societăţii româneşti şi vom cita articolele lui George Popa - „Model de comportare a politicilor de mediu”; Iulian Chivu - „Niveluri de semnificare şi factori persuasivi în credinţele româneşti”; Sorin Rădulescu - „Modelul socio-ecologic - o abordare pluridisciplinară a delicvenţei juvenile” şi îndeosebi Cristian Dâmboianu - „Migraţia forţei de muncă din România - dimensiuni şi consecinţe”. Şi tot în actualitate situăm şi interviul cu Leonida Gherasim, membru de onoare al Academiei Române intitulat „Educaţia - factor de promovare a sănătăţii”. 
Manifestările ştiinţifice din această lună sunt consemnate de Elena Solunca Moise.