Din tara
  Din strainatate

 
  Editura Academiei
  Biblioteca Academiei

 

 

COMUNICAT

În zilele de 17-18 octombrie 2002, în Aula Academiei Române, a avut loc adunarea generala de alegeri si sesiunea anuala de comunicari stiintifice ale Comitetului Român de Istoria si Filosofia Stiintei si Tehnicii al Academiei Române.

Înfiintat în anul 1957, CRIFS (Comitetul Român pentru Istoria si Filosofia Stiintei) a avut ca prim presedinte pe acad. Mihail Ralea, dupa care au urmat acad. Athanasie Joja, acad. Stefan Milcu, acad. Stefan Balan, acad. Mihai Draganescu, acad. Stefan Milcu si, din 1998, din nou acad. Mihai Draganescu. Initial, CRIFS a avut doua sectiuni – Istoria Stiintei si Filosofia Stiintei – pentru ca, din 1992, sa devina CRIFST, organizat pe trei divizii – Istoria Stiintei, Logica, Metodologia si Filosofia Stiintei, Istoria Tehnicii. În cadrul adunarii generale,  desfasurata în ziua de 17 octombrie, au fost alesi prof. univ. Teodor Dima în functia de prim-vicepresedinte al CRIFST si vicepresedinti ai CRIFST: acad. Mircea Malita, presedintele  Diviziei de Logica, metodologia si filosofia stiintei, prof. univ. Gleb Dragan, membru corespondent al Academiei Române, presedintele  Diviziei de Istoria stiintei, prof. univ. Horia Colan,  presedintele  Diviziei de Istoria tehnicii, care sunt  si prof. univ. Stefan Iancu, în functia de secretar stiintific. Ca presedinte al CRIFST a fost reales acad. Mihai Draganescu, pe care l-am rugat sa ne vorbeasca despre noile aspecte ale activitatii viitoare:

Mai întâi revenim asupra elaborarii unor sinteze de istorie a stiintei si tehnicii pe domenii si pe perioade de timp. Se vor face si sinteze mai ample, cum este istoria stiintei si tehnologiei pentru perioada 1914-1940, elaborata de prof. univ. Stefan Iancu, care va intra în Tratatul de Istorie a Românilor. Vom face sinteze asemanatoare si pentru perioadele urmatoare, pentru ca, apoi, sa fie elaborata o lucrare mai ampla, care  va include aceste sinteze într-o Istorie a stiintei si tehnologiei în România, adaptându-ne la cerintele Tratatului de Istorie. La Diviziunea de Logica, metodologia si filosofia stiintei va continua activitatea Grupului de studii interdisciplinare, coordonat de prof. univ. Cornel Popa. Ne vom preocupa de problemele “fierbinti” ale domeniului. Ma refer, de pilda, la lucrarea matematicianului Wolffram “Un nou fel de a face  stiinta”, bazata pe informatica, cu elemente de program, care interactioneaza între ele conformitate cu anumite legitati specifice fiecarui domeniu stiintific. Apoi, sunt teoriile retelelor, unde s-au descoperit legi generale,  parametri specifici, subordonati acestor legi. În fine, sunt problemele constructiei structural-fenomenologica integrativa, folosind teoria categoriilor, functorilor si altele, ca si teoria retelelor. Ne propunem  sa analizam si sa  comparam aceste aspecte pentru a  contribui la  dezvoltarea teoriei structural-fenomenologice, tinând seama de cele mai noi idei avansate în aceasta dezbatere.

A aparut si o noua publicatie Noema. Ce se doreste aceasta noua publicatie, tinând seama ca exista deja Noesis?

Da, deocamdata doar pe CD. Noema este echivalentul lui Noesis, în limba româna. Însa nu vor fi publicate aceleasi articole si o sa apara cel putin un numar pe an. Redactor sef este Gorun Manolescu. Multe din comunicarile acestei sesiuni vor face cuprinsul viitorului numar.

Cum apreciati lucrarile acestei sesiuni, în care s-au prezentat aproximativ 50 de comunicari din domenii foarte diverse?

A fost o sesiune foarte consistenta în idei si informatii, ceea ce permite sa vorbim de o revenire, de un progres. Cred ca acum CRIFST va suplini unele dezbateri care ar trebui sa aiba loc în Adunarea Generala a Academiei Române pentru asemenea probleme.

PROGRAM