Din tara
  Din strainatate

 
  Editura Academiei
  Biblioteca Academiei

 

 


 

COMUNICAT

Personalitatea și opera economistului german Friederch List (1789-1846) a fost evocată, la împlinirea a 160 de ani de la moartea sa, în cadrul unei sesiuni științifice, desfășurată în ziua de 4 octombrie și organizată de Comisia de istorie economică și istoria gândirii economice a Secției de Științe economice, juridice și sociologie.

În deschidere, acad. Iulian Văcărel, președintele Comisiei și moderatorul lucrărilor, a făcut o prezentare sintetică a operei lui Friederch List, creatorul curentului protecționist în gândirea economică, subliniind actualitatea unora dintre ideile sale. 

Apărută în 1841, lucrarea „Sistemul național de economie politică” a fost cea care l-a făcut celebru, concepția sa stârnind, deopotrivă, adepți și adversari. Concepția sa postulează că viitorul unei țări este determinat de crearea și dezvoltarea unei economii naționale aptă să facă față concurenței și schimburilor economice internaționale. 

Concepția acestui mare economist a fost analizată pe larg în comunicările susținute de:

  • prof. Maria Mureșan și prof. Dumitru Mureșan - Componente ale doctrinei lui Friederch List în scrierile unor economiști români” 
  • dr. Iolanda Dăduianu Vasilescu - „Friederch List și economia națională” 
  • prof Robert Păiușan - „Receptivitatea personalității și operei lui Friederch List în gândirea economică germană” 
  • prof. Eugen Ghiorghiță - „Continuitatea doctrinei protecționiste a lui Friederch List  în gândirea economică a lui Mihail Manoilescu” 
  • prof. Emilian M. Dobrescu și prof. Dorian Vlădeanu - „Actualitatea ideilor lui Friederch List”. 

Din aceasta din urmă reținem că „fapte economice recente, petrecute pe întreg mapamondul, demonstrează cât de important este echilibrul protecționism- liber schimbism, la nivelul fiecărui stat membru al comunității economice internaționale, dar mai ales, la nivelul comunității în ansamblu”. Aceasta cu atât mai mult cu cât, dincolo de schimbările din economia mondială, „tot munca umană și accesul la resurse materiale rămân factorii care vor schimba fața Lumii în acest secol, ai cărui primi ani au încurcat și mai mult socotelile globaliștilor dar și pe cele ale protecționiștilor”. De aici necesitatea și oportunitatea unor dezbateri științifice cum a fost aceasta de acum, după ce, cu puțin timp în urmă, o alta a pus în discuție concepția lui Adam Smith.