Din tara
  Din strainatate

 
  Editura Academiei
  Biblioteca Academiei

 
 

Nr. 22, ianuarie 2004, Anul XIV (159) 

15 ianuarie - ziua poeziei românești este titlul articolului semnat de acad. Eugen Simion cu care se deschide acest număr al revistei. Și așa este câtă vreme „Eminescu a devenit un model cultural și, cu timpul, un mit al spiritualității noastre...deoarece fiind român , este un mare european”

Dintre momentele care au mai marcat acest început de an sunt consemnate deschiderea anului Ștefan cel Mare și Unirea Principatelor. Sunt publicate mesajul Academiei Române la sesiunea de la Vaslui și articolul semnat de acad. Ștefan Ștefănescu „Ștefan cel Mare, reper luminos în istoria românilor”. Cu ocazia împlinirii a 125 de ani de la Unirea principatelor, revista publică articolele semnate de:

  • acad. Dan Berindei - „Unirea principatelor, împlinire și început de drum”, 

  • prof. Alexandru Zub, membru corespondent al Academiei Române - „Generația unirii și dialectica duratei”, 

  • prof. Nicolae Edroiu, membru corespondent al Academiei Române - „Unirea Principatelor Române și Transilvania”, 

  • Dumitru Ivănescu - „Alegerea lui Al. I. Cuza: întâmplare sau premeditare”,

  • Dumitru Vitcu - „Epoca și personalitatea lui Cuza Vodă în viziune eminesciană”. 

Personalitatea lui Ilya Prigogine, laureat al Premiului Nobel, membru de onoare al Academiei Române, este evocată de Andre L. Jaumotte, membru al Academiei Regale din Belgia, membru de onoare al Academiei Române și acad. Virgiliu Constantinescu. Într-un interviu apărut cu puțin înainte de dispariție, Ilya Prigogine, după ce compară lumea noastră cu sfârșitul Imperiului Roman, afirma că „acum trebuie să cream o lume foarte armonioasă, însă este foarte dificil să treci de la o lume a conflictului la o lume a ajutorului reciproc. Trăim fluctuații importante și neliniștitoare care sunt semnul unei bifurcații. Dar ce va ieși din aceasta? Europa care a creat știința și tehnologia se regăsește într-o lume dominată de tehnologie. Ce va face?” Adresându-se tinerilor a spus că ei sunt cei care va trebui să „construiască și să controleze această lume”. 

Centenarul matematicienilor Nicolae Ciorănescu, Andrei Nicolaecvici Kolmogorov și Isaac J. Schoembeg este marcat de studii semnate de acad. Solomon Marcus, Ioan Coculescu, membru corespondent al Academiei Române și Gheorghe Micula

Personalitatea și opera acad. Ștefan Milcu (1903-1998), la o sută de ani de la naștere este evocată în ample articole semnate de acad. Maya Simionescu - „ Ștefan Milcu, un aristocrat al științei” -, acad. Nicolae Cajal - „Academicianul Ștefan Milcu, 100 de ani de la naștere” - și Constantin Bălăceanu Stolnici, membru de onoare al Academiei Române - „Ștefan Milcu, personalitate carismatică a medicinii românești”.

Din cuprinsul revistei mai reținem articolul scris de acad. Alexandru Surdu despre Mircea Vulcănescu la o sută de ani de la naștere, partea a doua a articolului „Societatea conștiinței - concept viabil? Și tot partea a doua din studiul academicianului Iulian Văcărel despre „Coordonatele politicii economice a României în concepția lui P. S. Aurelian”. Costin Cernescu, membru corespondent al Academiei Române, analizează Cercetarea biomedicală din perspectivă etică. Acad. Camil Mureșanu își mărturisește în articolul „Nedumeriri și deziluzii” indignarea față de pronunțarea nefirească a limbii române la posturile de radio și televiziune. „Deziluzia” este pricinuită de acuzațiile nedrepte aduse Tratatului de Istorie a Românilor. Mircea Mâciu face o consistentă cronică la cartea „Acțiunea și sistemul lumii” de Thierry de Montbrial, membru de onoare al Academiei Române. 

Continuând suita de interviuri, revista îl are ca invitat de distinsul arhitect român din Canada Dan Hanganu, membru de onoare al Academiei Române, care face o convingătoare pledoarie pentru înțelegerea arhitecturii contemporane ca act de cultură.

Nu lipsește Cronica vieții academice consemnată de Elena Solunca Moise.
Desigur mai sunt și alte articole la fel de interesante, toate oferind cititorului prilejul unei lecturi instructive și agrebile.