Din tara
  Din strainatate

 
  Editura Academiei
  Biblioteca Academiei

 
 

Nr. 29, august 2004, Anul XIV (166) 

Prima secțiune a acestui număr este dedicată dezbaterii „Cercetarea academică, structura, stadiul cercetării fundamentale, performanțe, intenții, proiecte europene, reformă, spațiul european al cercetării”. În deschidere, acad. Eugen Simion face o amplă prezentare a preocupărilor existente în cercetarea europeană, legate de crearea spațiului european al cercetării. Pentru cercetarea academică, aceasta înseamnă un efort suplimentar de sincronizare, pornind de la situația actuală, prezentată pe larg cu intenția unei analize lucide cu scopul unei restructurări în conformitate cu exigențele Comunității Europene. Acad. Viorel Barbu, președintele Filialei Iași a Academiei Române, enumeră unele puncte de vedere privind starea cercetării academice, în consensul din cadrul grupului de reflecție constituit în acest scop. În ordine, acestea se referă la dotarea insuficientă cu echipament științific performant, motivația scăzută pentru cercetare, unele deficiența de management științific, colaborarea cu alte centre de cercetare din țară și de peste hotare și finanțarea cercetării ș. a. La rândul său, Bogdan Simionescu, membru corespondent al Academiei Române, analizează cercetarea pe care o caracteriza prin două trăsături disjuncte: o mare mobilitate, care rezultă din înnoirea continuă a tematicii și stabilitatea, care rezultă din acumulările asigurate de-a lungul anilor de colective, școli și personalități de excepție. Angela Botez scrie despre specificul institutelor de științe sociale și din domeniu umanist.

Vasile Stănescu, membru de onoare al Academiei Române,  pledează pentru  reconsiderarea statutului juridic al Academiei Române, ca „o premisă și pentru reconstituirea patrimoniului său, prin recuperarea în nume și în interes propriu a bunurilor trecute abuziv în proprietatea statului, prezentul context legislativ neîngăduind aceasta.” De aceea, revenirea Academiei Române la „statul de persoană juridică de drept privat, de utilitate publică și interes național ar coincide nu numai cu redobâdirea unui statut legitim și de tradiție, dar și cu corelarea propriului  statut la cel al academiilor europene de tradiție.”

În seria articolelor dedicate lui Ștefan cel Mare, prof. Gh. Mihăilă, membru corespondent al Academiei Române, scrie despre „Letopisețul lui Ștefan cel Mare”, care se încheie cu „ideea prețioasă a unității poporului român.” Acad. Florin Gh. Filip, vicepreședinte al Academiei Române, dedică un studiu deciziilor colective și asistarea lor cu calculatorul. În paginile următoare, acad. Alexandru Surdu scrie despre „Facultățile gândirii: aspecte istorice și psiho-lingvistice”, acad. Aurel Iancu despre „Inovarea în raport cu cercetarea și cu alte activități conexe”, iar acad. Ion Baciu, împreună cu Monica Hrișcu, despre „Priorități românești în studiul eritropoietinei”. La împlinirea vârste de 80 de ani, acad. Ion Anton este omagiat de acad. Toma Dordea ca „cel mai remarcabil om de știință din țara noastră în domeniul mașinilor hidraulice al științelor tehnice.”

Din cuprinsul revistei mai semnalăm articolele „Profesorul Giuliano Bonfante la 100 de ani” de Ovidiu Drimba; „Educație, cultură, educație interculturală. Puncte de vedere”de Cornelia Rada; „Poincare și românii” de Magda Stavinschi și Vasile Mioc, „Mihail Kogălniceanu - Începătorul culturii moderne” de Mircea Mâciu, „Ion Conea. Comunicări științifice netipărite” de Dimitrie I. Oancea.

Nu lipsește cronica vieții academice, semnată de Elena Solunca Moise.