Din tara
  Din strainatate

 
  Editura Academiei
  Biblioteca Academiei

 
 

Nr. 31, octombrie 2004, Anul XIV (168) 

Ce mai mare parte a acestui număr este consacrată lucrărilor seminarului internațional „Penser l’Europe”, care la această ediție a avut ca temă „Religiile și cultura europeană”. În deschidere, acad. Eugen Simion, președintele Academiei Române, face o generoasă expunere de motive care justifică actualitatea și importanța temei puse în discuție. „Pentru că, dacă este vorba să construim o nouă Europă, o construim nu numai cu economia, sistemul juridic, sistemul de securitate socială, dar și cu religiile și culturile din spațiul european.” Apoi, cultura și religia fac  parte din „ecuația spirituală a Europei și rolul lor, azi, în Europa este foarte important.”

În mesajul Domnului Adrian Năstase, prim-ministru României, după ce se apreciază că România este, sub acest aspect, o „Europă în miniatură”, se subliniază că „Procesul de unificare europeană, care vizează în mare măsură, o unificare economică, va fi pe deplin în condițiile în care se va realiza și o îmbogățire spirituală.”

Evidențiind rolul Bisericii catolice în noua Europă, Mons. Ioan Robu, arhiepiscop, Mitropolit de București, membru de onoare al Academiei Române, adresează îndemnul de a fi fideli lui Hristos și „cu suflul credinței noastre să participăm la lărgirea dimensiunii spirituale a Europei, rămânând în dialog și în iubire cu frații noștri de alte credințe.” Extinzând tema, Virgil Bercea înfățișează conștiința creștină „ca temei al noii conștiințe europene.”

Acad. Dan Berindei prezintă o scurtă istorie a creștinismului în spațiul românesc după ocupația romană.

Analizând relația dintre creștinism și cultura europeană, Pr. Prof. Dumitru Popescu, membru de onoare al Academiei Române, conchide că, „dacă gândim la Europa de mâine, atunci putem spune că creștinismul rămâne o componentă necesară pentru noua construcție europeană, căci va permite să se împărtășească de la valorile perene ale Evangheliei lui Hristos, dar și de cele ale științei contemporane, ca să rămână mereu sursă de inspirație și progres umanitar social, cultural sau ecologic pentru întreaga umanitate.”

După o amplă analiză a relației dintre cultura europeană și  religia, Jacques Barrat subliniază că „mesajul iudeo-creștin, în măsura în care revelează caritatea și pronia, este universală.”, și este etern. De aceea, „Europa ca un pământ străvechi al culturii și religiei mai are mult de spus lumii.”

Răspunzând la întrebarea „spiritul european fără frontiere?”, Petre Roman revine asupra obiectivelor fundamentale ale apărării civilizației și democrației.

Pentru Virgil Tănase, Europa nu poate fi gândită doar ca spațiu, ci și ca o „undă”, ca valori ce traversează frontierele, ca un punct de iradiere a spiritualității.

La împlinirea a 125 de ani de la înființarea Institutului de Biologie și Patologie Celulară „Nicolae Simionescu”, revista publică alocuțiunea acad. Eugen Simion la sesiunea aniversară și o relatare a manifestărilor desfășurate cu acest prilej, semnată de Doina Popov, membru corespondent al Academiei Române.

Din cuprinsul revistei mai semnalăm articolele:

  • „Academia Română și cercetările de la Cucuteni, la 120 de ani de la primele descoperiri”, de acad. Mircea Petrescu Dâmbovița;

  • „Deschiderea sistemelor categorial-filosofice”, de acad. Al. Surdu;

  • „Obiective și priorități în politica actuală de inovare a Uniunii Europene”, de acad. Aurel Iancu;

  • „Un sfert de veac de Geometrie Lagrange în România și în lume”, de acad. Radu Miron;

  • „Artă și valoare în concepția lui Lucian Blaga”, de Mircea Mâciu;

  • „Tradiție și valoare în perspectiva comunicării interculturale”, de Marin Aiftică;

  • „Valoare din punct de vedere sociologic”, de Sorin Rădulescu

  •  „Un Acatist  românesc necunoscut: Sibiu 1802”, de Ioan Chindriș.

Tot în acest număr se poate citi și interviul cu Sergiu Ioan Chircă, membru de onoare al Academiei Române, realizat de Elena Solunca Moise, cu titlul „Avem aceiași cultură și aceiași limbă”.

Ultimele pagini cuprind Cronica vieți academice, semnată de Elena Solunca Moise. Revista este ilustrată cu monumente istorice din Moldova.