Nr. 70 Ianuarie 2008, Anul XVIII (207)

Prima secţiune din cuprinsul acestui număr al revistei  este consacrată eticii cercetării ştiinţifice, temă de un intens interes actual, căreia îi este sunt dedicate manifestări ştiinţifice şi o bogată literatură de specialitate. Preocupările pentru etica cercetării, numită şi “conduită corectă”, ”integritate” sau “bune maniere”, este justificată  de creşterea numărului de falsuri în literatura ştiinţifică, de  plagiate şi alte abateri de la normele proprii unei conduite corecte în cercetare. Acad. Ionel Haiduc, prezentând diferitele aspecte ale cercetării ştiinţifice, pledează pentru educaţia tinerilor prin “extinderea cursurilor de Metodologia şi etica cercetării în universităţi, mai ales la studiile de nivel masterat şi în şcolile doctorale”. În continuare este publicată versiunea românească a documentului “Cele mai bune practici pentru asigurarea integrităţii ştiinţifice şi prevenirea conduitei incorecte” al Organizaţiei pentru cooperare economică şi dezvoltare (OECD), Forumul Global al Ştiinţei – octombrie 2007.  În articolul “Legiferarea şi integrarea dimensiunii etice în cercetarea românească", acad. Ion Păun Otiman şi Aurel Pisoschi prezintă Legea nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi inovare (publicată în paginile următoare), care “inspirată din cele mai noi şi moderne legi de acest tip apărute în diferite ţări, defineşte cu maximă claritate care sunt abaterile de la buna conduită, precum şi responsabilităţile cercetătorilor şi ale instituţiilor”. În continuare, prof. Sergiu Chiriacesu, membru corespondent al Academiei Române, pe baza documentelor Uniunii Europene şi a experienţei din practica ştiinţifică din mai multe ţări europene, propune un “Cod general de etică în cercetarea ştiinţifică”. Autorul invită pe cei interesaţi să trimită observaţiile şi propunerile pentru definitivarea acestui cod general de etică şi a unor coduri de etică pe domenii de specialitate, care să ţină seama de exigenţele europene şi de situaţia cercetării, dezvoltării tehnologice şi inovării din ţara noastră.

În următoarea secţiune a revistei sunt publicate comunicările sesiunii ştiinţifice organizată de Secţia de Ştiinţe Matematice dedicată unor mari personalităţi:  Traian Lalescu, Simion Stoilow şi Constantin Drâmbă. Pot fi citite expunerile susţinute de acad. Romulus Cristescu, acad. Solomon Marcus, Daniel Dăianu, membru corespondent al Academiei Române, Cabiria Andrian Cazacu, membru de onoare al Academiei Române, Gheorghe Gussi, Magda Stavinski şi Vasile Mihoc, Ieronim Mihăilă.

Cătălin Zamfir, membru corespondent al Academiei Române, şi Ioan Mărginean prezintă Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii al Academiei Române şi care, în cei 18 ani de la înfiinţare, şi-a orientat activitatea spre analiza calităţii vieţii şi a politicilor sociale, dezvoltarea socială şi comunitară, strategii de viaţă, servicii sociale, grupuri defavorizate, relaţii interetnice.

 Prof. Constantin Corduneanu, membru corespondent al Academiei Române, evocă personalitatea acad. Cristofor Simionescu, “una dintre personalităţile cele mai reprezentative ale Iaşului”. Reţinem aprecierea că cel care a plecat spre veşnicie anul trecut, “a fost omul izvorât din viaţa academică profundă, reuşind să-şi creeze şi o platformă politică necesară servirii lumii academice”. Distinsul matematician din SUA îşi susţine afirmaţia cu evocarea unor întâmplări semnificative, care împreună cu opera sa ştiinţifică, prezintă imaginea  Savantului, Profesorului şi Omului Cristofor Simionescu.

În rubrica “In memoriam” sunt publicate portretele acad. Ştefan Niculescu şi Sorin Stati, membru de onoare al Academiei Române, care s-au stins din viaţă în această perioadă.