|
Actualul număr al revistei se deschide cu o secțiune
dedicată împlinirii a 500 de ani de tipar românesc în
care sunt cuprinse comunicările prezentate la sesiunea
științifică dedicată începutului tiparului românesc,marcat de
apariția Liturghierului lui Macarie de la Târgoviște. Acad.
Dan Berindei, vicepreședinte al Academiei Române, subliniază
că acest început este „și o dovadă a locului pe care îl ocupam
noi, românii, cu o jumătate de mileniu în urmă într-o lume
aflată într-un proces de schimbare”. Urmărind traseul „De la
Liturghierul lui Macarie la Liturghierul românesc”, Mircea
Păcurariu, membru corespondent al Academiei Române, a
detaliat traducerile Liturghierului făcute de Coresi, Dosoftei
și Antim Ivireanul. În această secțiune mai pot fi citite și
articolele semnate de Gabriel Ștrempel, membru de onoare
al Academiei Române - „Liturghierul lui Macarie la 500 de ani” -
acad. Răzvan Theodorescu - „Civilizația Țării Românești
la 1500” -, P.F. Daniel, Patriarhul României - „Sfânta
Liturghie - izvor de viață sfântă” -, ÎPF Nifon -
„Târgoviște capitala - tiparului românesc” și acad. Gheorghe
Mihăilă - „Epilogurile celor trei cărți tipărite de
ieromonahul Macarie”.
A doua secțiune a revistei este
consacrată bicentenarului Andrei Șaguna(1808- 1873)
și cuprinde articolele „Mitropolitul Andrei Șaguna - o viață de
sfințenie” semnat de ÎPS Streza „Andrei Șaguna în
istoria bisericii din Ardeal. Un mare ierarh român” semnat de
Mircea Păcurariu, membru corespondent al Academiei Române.
După trecerea a zece ani de la publicarea Enciclicei „Fides et
Ratio”, ÎPS Ioan Robu, membru de onoare al Academiei
Române, descrie marile teme pentru a sublinia că „Biserica vede
în filozofie calea pentru cunoașterea adevărurilor fundamentale
referitoare la existența omului și, în același timp, consideră
filosofia un ajutor indispensabil pentru aprofundarea
înțelegerii credinței și pentru comunicarea adevărurilor
credinței la cei care încă nu îl cunosc.”
La împlinirea a 85 de ani de viață, ÎPS Nicolae
Corneanu, dintre care mai mult de jumătate puși în
slujba arhipăstoririi Mitropoliei Banatului și Caransebeșului,
este omagiat de acad. Păun Ion Otiman, prezentând pe larg
activitatea distinsului sărbătorit, apreciază că „prin
înțelepciunea sa proverbială, înaltul echilibru interior,
înțelegerea creștină a aproapelui, toleranța și capacitatea
excepțională de dialog, ÎPS Nicolae Corneanu a avut o
contribuție de necontestat cu privire la ceea ce, numim și trăim
în Banat, armonia interconfesională și interetnică”. Ionel
Popescu prezintă contribuția Mitropolitului Nicolae Corneanu la
dezvoltarea studiilor patristice românești și la promovarea
ecumenismului, concluzionând: „Mitropolitul Nicolae Corneanu
este un ierarh de o înaltă ținută morală și academică, creator
al unei opere științifice impresionante…o personalitate marcantă
a bisericii și societății contemporane, un om de o exemplară
bunătate și evlavie, dăruit trup și suflet misiunii sale și un
savant ale cărui studii au și un vădit interes național și
internațional.”
La secțiune „Opinii și dezbateri”, Vasile
Stănescu, membru de onoare al Academiei Române creionează un
răspuns la întrebarea „Se poate construi o paradigmă a
viitorului?”. După un recurs la istoria secolului trecut,
autorul consideră că „lumea de mâine trebuie percepută ca o
încercare de a procesa o integrare generală, o armonizarea
relativă a societății umane, ca rezultat al forței spiritului
uman pus în slujba omului și a nevoilor lui, în slujba viului,
în general”.
La rubrica „In memoriam” se consemnează
stingerea din viață a istoricului de naționalitate maghiară Jakó
Zsigmond Pál, membru de onoare și a dr. ing. Victor Toma, membru
de onoare al Academiei Române, unul dintre pionierii
construcției de calculatoare din România și din Estul Europei.
Cititorii mai pot întâlni obișnuitele rubrici „Cronica
vieții academice” și „Apariții la Editura
Academiei Române”. |
