|
Actualul număr al revistei se deschide cu
discursul de recepție susținut de acad. Aurel Iancu
având ca temă „Nichols Georgescu-Roegen, întemeietor de
școală economică”. (pg. 5-16) După o amplă prezentare a
vieții și operei distinsului economist american de origine
română, acad. Aurel Iancu a subliniat că ideile sale „dezvoltate
într-o viziune științifică impecabilă devin din ce în ce mai
actuale”. Între acestea, „se confirmă constatarea că legea
entropiei acționează î mod natural în viața economică, având
efecte amenințătoare pentru însăși ființa umană…Soluția pe care
a întrevăzut-o și pe care a fundamentat-o teoretic
Georgescu-Roegen este concretizată în proiectul noi a vieții
economice bazate pe tehnologii și comportamente umane
prietenoase cu mediul natural.” În încheiere, acad. Aurel Iancu
a afirmat: „Consider de datoria noastră, a cercetătorilor
români, să preluăm făclia luminoasă a acestui mare compatriot,
savant vizionar, pe care să o ducem mai departe cu aceiași râvnă
și cu același devotament și iubire de oameni.”În răspunsul său,
acad. Viorel Barbu a afirmat: „Discursul dumneavoastră de
recepție mărturisește și o profesiune de credință, aducând
elogiu nu numai unui mare economist, ci și unuia care a promovat
și realizat o nouă alianță între științele economice și
matematică sau fizică. În vremurile noastre, stabilirea unor
asemenea punți între științe este o premisă și chiar o condiție
a progresului.” (pg. 15-17)
Cea de a doua secțiune a revistei este
dedicată lansării proiectului european al Academiei Române
„Conservarea bio și geodiversității ca suport al dezvoltării
durabile și creșterii economice și sociale în zona Hațeg”
(pg. 18-28). În studiul său, acad. Păun Ion Otiman,
secretar general al Academiei Române și coordonatorul
proiectului, apreciază că „Proiectul Hațeg-Retezat este un
exemplu grăitor că se poate reabilita, reconstrui sau repune în
valoare orice obiectiv istoric care merită acest tratament”.
Proiectul, câștigat prin competiție, este inițiat de Academia
Română ca promotor în consorțiu, având ca parteneri
Universitatea București și Asociația Intercomunală Țara
Hațegului și este finanțat prin mecanismul Spațiului Economic
European, asigurat de Norvegia, Islanda și Liechtenstein.
În secțiunea „Preocupări contemporane”
semnalăm articolul „Cercetarea, dezvoltarea, inovarea și
modelul elicei triple”, semnat de acad. Florin Filip
și prof. univ. Nicolae Vasiliu. (pg.29-33). Tot aici
prof. univ. Victor Neumann scrie despre „Coridoarele
culturale în Europa Este-Centrală. Cărți și biblioteci,
personalități și orientări în epoca luminilor” (pg. 34-40),
în care, pornind de la teza lansată de acad. Răzvan Theodorescu
despre „coridoarele culturale” extinde sfera de cercetare la
spațiul Europei est-centrale. Acad. Theodor Neagu
prezintă „Paleontologia și geologia în opera lui Darwin”.
(pg.41-44).
La secțiunea Istorie, cititorii pot
afla mai multe amănunte privind „România și Conferința de
pace de la Paris din anul 1946” (pg.45-57) semnat de Dan
Vătăman. Tot aici Vasile Nechita scrie despre „Mihail
Manoilescu și propulsarea noastră în universal” (pg.58-65).
În continuare, rubrica „Opinii și
dezbateri” cuprinde un articolul „Cum ne-a lovit criza
din 1929-1933” (pg. 66-70) semnat de Damian Hurezeanu
din care cităm: „Când un sistem economic forțează capacitatea sa
de funcționare prin elemente artificiale, de genul ingineriilor
bancare virtuale și când indivizii aflați într-o condiție
determinată de venituri urmăresc planuri de realizare materială
dincolo de acestea, mizând pe surse aleatorii, turația
sistemului nu se poate accelera și oferi decât poate oferi în
realitate. Sistemul este supraîncălzit prin setea de venit peste
limitele funcționării normale”. Pe acest temei, autorul face o
analiză a crizei din anii 1929-1933 „nu pentru a răspunde unui
interes intelectual superior, ci pentru că a ști în linii mari
ceea ce a fost în trecut, înseamnă a privi cu altă înțelegere
fenomenul de azi”.
În cunoscuta rubrică „Institute ale
Academiei”, prof univ. Cătălin Zamfir, membru
corespondent al Academiei Române prezintă „Institutul de
Cercetare a Calității Vieții” (pg. 71-73) pe care îl
conduce. Prof. univ. Ioan Aurel Pop, membru corespondent
al Academiei Române prezintă „Centrul de Studii Transilvane”
(pg. 74-78), care, continuând o mai veche tradiție, s-a orientat
spre teme prioritare pentru istoria Transilvaniei cu sunt:
demografia istorică a secolelor IX-XX, familie și societate,
biserică și națiune, rolul Bisericii Unite cu Roma în trecut și
astăzi, instaurarea regimurilor comuniste în Europa după 1944,
istoricul naționalităților (minorităților) în România (cu o
privire specială pentru Transilvania), profilul
cultural-artistic al spațiului transilvan ș.a.
La rubrica „Evocări” sunt publicate
articolele „Elie Miron Cristea - primul patriarh al Bisericii
Ortodoxe Române” de Ionel Popescu și „Un botanist
de renume european – Zaharia C. Panțu (1866-1934)” de
Ioan Chioreanu.
Ca de obicei, ultimele pagini ele revistei
sunt consacrate Cronicii vieții academice și noilor
apariții la Editura Academiei. |
