Nr. 9-10; septembrie-octombrie 2009, Anul XIX (227-228)

Numărul actual al revistei se deschide cu discursul de recepţie rostit de acad. Micea Maliţa cu tema „Opuşi inseparabili în gândirea românească” (pg. 5-21). Este un omagiu adus matematicianului Grigore Moisil, epistemologului Ştefan Lupaşcu, economistului Nicolae Georgescu-Roegen, filosofilor Lucian Blaga, Athanasie Joja, Constantin Noica, Petre Botezatu şi Mircea Florian, criticului Eugen Lovinescu şi etnologului Simion Mehedinţi, reprezentativi pentru afinitatea mentalului românesc în interpretarea opuşilor. Excursul teoretic conduce spre concluzia în virtutea căreia „Studiul şi familiarizarea istorică cu opuşii inseparabili ne face să considerăm exemplul personalităţilor din trecutul Academiei ca un îndemn salutar pentru situarea lor în creşterea capacităţi generaţiilor viitoare de a evita crizele şi monismele înşelătoare şi de dota mintea lor cu modele productive.”. Răspunsul a fost dat de acad. Gheorghe Vlăduţescu (pg. 22).

În continuare sunt publicate două dintre lucrările prezentate la colocviul internaţional „Penser l’Europe” - „Cum se învaţă limba, literatura şi istoria în România” (pg. 23-27) de prof. Ioan Aurel Pop, membru corespondent al Academiei Române şi „Intégration Européenne et solidarité régional: approche historiographique” (pg. 28-33) de acad. Alexandru Zub.

Manifestarea ştiinţifică dedicată împlinirii a şase decenii de relaţii diplomatice româno-chineze este reflectată prin publicarea comunicărilor prezentate acad. Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române (pg. 34-35), Xi Jinping, vicepreşedintele Republicii Populare Chineze, Zhang YuYan, de la Institutul de Economie Mondială şi politică a Academiei de Ştiinţe Sociale din Republica Populară Chineză (pg.36-37), mesajul ministrului Afacerilor Externe, Cătălin Predoiu (pg.42-43) şi prof. univ. Iolanda Ţighiliu (pg.44-48).

Demne de reţinut sunt cele două recente declaraţii ale Academiei Române - prima privind proiectul de exploatare minieră de la Roşia Montană (pg.49-50), cea de a doua privind dezvoltarea urbanistică a Capitalei (pg. 51).

În seria de prezentări ale institutelor academice, în actualul număr sunt prezentate trei institute a căror prezentare onorează tradiţiile ştiinţifice şi deschid noi orizonturi cercetărilor de specialitate. Mai întâi, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan - Al. Rosetti”, despre care, la împlinirea a 60 de ani de la înfiinţare, acad. Marius Sala, directorul Institutului şi vicepreşedinte al Academiei Române, după o amplă sinteză a activităţii cercetătorilor, doreşte „celui care va face următorul bilanţ aniversar să poată spune că Institutul şi-a făcut datoria”, aşa cum şi-a făcut-o actuala generaţie de specialişti.(pg.52-59). La rândul său, Stelian Dumistrăcel, în articolul „Institutul de lingvistică «Iorgu Iordan - Al. Rosetti», prezenţă marcantă în ştiinţa şi cultura naţională” (pg. 60-61)apreciază că „Ne-am făcut şi ne facem o datorie de onoare de a întreţine sentimentul respectului pentru valori, cultivând memoria marilor figuri al lingvisticii româneşti care ilustrează tradiţia Institutului de Lingvistică din Bucureşti al Academiei Române”.

La împlinirea a trei decenii de activitate a Institutului de Biologie şi Patologie Celulară „Nicolae Simionescu”, acad. Maya Simionescu, directorul Institutului, apreciază că istoria Institutului are „ceva dintr-o poveste frumoasă: a început cu o idee în mintea a două personaje, s-a conturat ca un vis (cum spune prof. Palade), visului i s-au adăugat alte personaje, oameni cu viziune şi, în final, s-au adunat alte personaje, tinere, entuziaste şi talentate; împreună am pornit aventura prin «ţara ştiinţei şi lumea celulei».” (pg. 62-67). Dr. Anca Sima, membru corespondent al Academiei Române, aşează întreaga activitate a acestui Centru de Excelenţă a Comunităţii Europene sub semnul cuvintelor: „Adevărul mărunt se exprimă prin vorbe, adevărul mare se exprimă prin fapte” (pg. 68-70).

Institutul de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu” al Academiei Române s-a înfiinţat în urmă cu 60 de ani şi aniversarea a fost marcată printr-o sesiune omagială cu prilejul căreia acad. Sabina Ispas, directorul Institutului, şi-a asumat o datorie de onoare aducând un omagiu marilor personalităţi din istoria noastră care au manifestat un interes special pentru „cultura populară tradiţională”, creând o valoroasă tradiţie pe care o continuă specialiştii de astăzi. După o amplă prezentare a realizărilor Institutului, acad. Sabina Ispas a încheiat: „Avem încă idealuri şi dorinţa de a continua activitatea de cercetare fundamentală în consonanţă cu nivelul internaţional, aşa cum am fost deprinşi, păstrând, în acelaşi timp, reperele şcolilor româneşti de folcloristică, etnomuzicologie,etnografie şi, de ce nu, etnologie … De aceea, trebuie să cultivăm, în noi înşine…o tenacitate deosebită şi, mai ales, conştiinţa că trebuie să conservăm ceea ce societatea ignoră acum, dar va căuta peste câteva decenii sau secole, pentru a se putea reidentifica şi a-şi fixa puncte de sprijin:” (pg. 71-77). Nicoleta Coatu, vorbind în numele tinerei generaţi, prezintă proiectele în derulare cu două principale dimensiuni - unul ştiinţific, interpretativ şi unul de formare al tinerei generaţii care îşi poate dezvolta capacităţile şi competenţele profesionale.(pg. 78-81).

Tot la această rubrică, Cristina Gârlea şi Mihai Enache prezintă Centru de Studii şi Cercetări de Biodiversitate Agrosilvică „Acad. David Davidescu” (pg.82-84).

La rubrica „Opinii şi dezbateri”, acad. Solomon Marcus relatează pe larg „Cruzimea istoriei” (pg. 85-88), o pagină din istoria matematicii româneşti din anii totalitarismului. Acad. Gleb Drăgan consemnează gândurile sale despre ştiinţă (89-92).

Obişnuita rubrică „Cronica vieţii academice” consemnează succint manifestările ştiinţifice şi culturale din această perioadă. Ultimele pagini ale revistei sunt dedicate noilor apariţii ale Editurii Academiei Române.