Nr. 60-61 Martie-Aprilie 2007, Anul XVII (197-198)

Revista se deschide cu articolul “Academia Româna în contextul aderării la Uniunea Europeană” de acad. Ionel Haiduc, un răspuns concret la întrebările: a) Ce asemănări și deosebiri există între Academia Română și academiile din alte țări europene (Franța, Austria, Suedia, Polonia, Ungaria)? b) Cum va fi prezentă Academia Română în așa numita “arie europeană a cercetării”, cum poate participa Academia Română în proiectele de cercetare și cum poate valorifica această cercetare? c) Cum participă Academia Română la activitățile internaționale și cum colaborează cu celelalte academii europene? Și o concluzie: “Trebuie să cunoaștem mai bine șansele și posibilitățile oferite de calitatea de membru cu drepturi depline al Uniunii Europene. Trebuie să folosim mai ales posibilitățile, fiindcă România cotizează cu o sumă substanțială la bugetul pentru cercetări al Uniunii Europene, dar până în prezent a recuperat mult prea puțin din contribuția sa, finanțând, în fapt, în acest mod, cercetarea științifică din alte țări, mai pregătite pentru aceste condiții.”

Publicarea dezbaterii din Parlamentul României privind salarizarea în Academia Română este un eveniment aproape inedit ce merita toată atenție.

În următoarea secțiune a revistei sunt publicate comunicările susținute la sesiunea dedicată lui Nicolae Titulescu, la împlinirea a 125 ani de la naștere, despre care acad. Dan Berindei scrie că acest “ministru al Europei” și “academician al păcii”, cum a fost numit, “ acest slujitor credincios al păcii europene și mondiale, acest intelectual multilateral, surprinzător și cuceritor, juristul, profesorul, dar și finanțistul și mai ales diplomatul, stăpânit cu împătimire de o pasiune pentru țara sa, dar având ochii largi deschiși către omenire, ocupă un loc unic și de marcantă importanță printre marii bărbați dăruiți umanității de români. Prin gândul și fapta sa, el este mai departe lângă noi, sfătuindu-ne și nu rareori dojenindu-ne”. În “Titulescu și Europa”, prof univ. Adrian Năstase îl prezintă pe ilustrul diplomat român ca pe un “precursor al Europei unite”, pentru care a “acționat cu statornicie și dăruire”. Valentin Naumescu îl prezintă pe Nicolae Titulescu ca “un arhitect al diplomației românești”, a “cărui viziune transcede spiritul național, prin cel regional, spre universal, poate fi și astăzi proiectată asupra politicii externe românești”.

Împlinirea unui secol de la răscoala din 1907 este marcată de un grupaj de articole, prefațat de acad. Dan Berindei, pentru care evenimentele de atunci sunt “ o tragedie națională”, ale cărei cauze trebuie căutate, mai înainte de toate “în evoluția pe care a avut-o chestiunea agrară” ca și în existența a “două Românii” - una urbană și a categoriilor posedante și o a doua, care trăia în condițiile de întuneric ale veacului de mijloc”. Într-o coerență ideatică, celelalte articole dezvoltă nuanțat și ilustrează aceste idei, într-o reconstituire “sine ira et studio”. Astfel, Damian Hurezeanu descrie “mentalul țărănesc” din acel timp, Alexandru Mamina încadrează evenimentele de acum un secol într-o "criză a periferiei”, Al. Porțeanu analizează “spectrul intervenției externe între realități și manipulări” iar Gh. Iacob interpretează noua reformă agrară.

Din seria “Institutele Academiei”, revista publică prezentarea Institutului de Statistică Matematică și Matematică Aplicată “Gheorghe Mihoc-Caius Iacob” (ISMMA), de Ioan M. Stancu-Manisian; Institutul de Calcul “Tiberiu Popoviciu”, de I. Păvăloiu și C. Mustață; Institutul de Prognoză Economică, de Lucian-Liviu Albu.

La rubrica “Opinii și Dezbateri”, Constantin Ionescu-Târgoviște prezintă punctul de vedere al Academiei Române privind Proiectul “Fortifierea universală a făinurilor albe cu fier și acid folic”, prezentat cu argumente ca unul “inoportun”, ținând seama de experiența altor țări unde a fost întrerupt sau chiar interzis. Tot aici, Vasile Brînzănescu își exprimă opiniile față de premiile Academiei Române pentru matematică pe anul 2004. Aurel Iancu pune în discuție “convergența nominală” ca fenomen care poate produce “tensiuni în economie, îndeosebi prin faptul că descurajează exportul și încurajează importul”.

În articolul dedicat acad. Camil Mureșanu, la împlinirea vârstei de 80 de ani, Al Zub îi conturează un portret ideatic, ale cărui trăsături distincte sunt “erudiția și măsura…abilitatea de a înnoi discret discursul istoric, fără a brusca tradiția și fără a fi ostentativ”. Discursul său “nu a părăsit niciodată spațiul universalității, însă a cunoscut, în ultima perioadă, un spor de atitudine ideatică”.

În rubrica “Istorie culturală” pot fi citite articolele semnate de Constantin Toma și Dumitru Moraru - “Linnaeus și apariția taxonomiei moderne” -, Iulian Chivu - “Midsommar la Skansen. Un ritual scandinav al vegetației” - , Mihai Rusen - “Anatomia unei coincidențe: permanența unui simbol în cadrul sitului fostei Mănăstiri Văcărești - și Ion Druță  - “Calea robilor.

Nu lipsesc rubricile “Viața academică” si noile apariții de la Editura Academiei Române.

Tradiție și actualitate deschisă spre viitorul european al României, comentarii, atitudini temeinic argumentate, informații, împreună oferind prilejul unei lecturi interesante și agreabile, într-un elevat spațiu al valorilor științei și culturii.
 

 

copyright © Academia Română 2006

copyright © Academia Română 2006