Numărul se deschide cu un omagiu adus academicianului
Camil Mureșanu, președintele Filialei Cluj a Academiei
Române, la împlinirea vârstei de 80 de ani. Cum scrie prof.
Nicolae Edroiu, membru corespondent al Academiei Române,
“vârsta octogenară împlinită de acad. Camil Mureșanu adaugă un
plus de senioritate unei activități științifice și de organizare
a cercetării în marele centru academic care este Clujul”.
Dumitru Portase, membru de onoare al Academiei Române,
sintetizează personalitatea distinsului sărbătorit: “Istoric de
mare cuprindere în timp și spațiu, din Evul Mediu românesc până
în inima epocii moderne a istoriei universale, de la Dunăre și
Carpați până la Atlantic și malurile Potomacului, de la Inacu de
Hunedoara până la președintele Casei Albe, colegul Camil a
pătruns cu competența sa cunoscută în resorturile intime ale
istoriei, aruncând noi lumini asupra evenimentelor și
fenomenelor, asupra personalității și instituțiilor epocii”.
În secțiunea “Institute ale Academiei Române” sunt
prezentate Institutul de Matematică “Octav Mayer”, semnat de
Valeriu Oproiu, și Laboratorul de excelență pentru studiul
infecției HIV/AIDS de la Institutul de Virusologie “Șt. S.
Nicolau”, semnat de Costin Cernescu, membru corespondent
al Academiei Române.
Secțiunea “Opinii și dezbateri” se remarcă prin
tematica diversă și incitantă, cu semnături de prestigiu.
Dedicând articolul academicianului Ionel Haiduc,
președintele Academiei Române, la împlinirea vârstei de 70 de
ani, Achim Müller și Adrian Pătruț scriu
despre “Percepția științei”. Sunt puse în dezbatere două aspecte
principale: 1) prezentarea rezultatelor științei într-o formă
accesibilă pentru nespecialiști și 2) înțelegerea mesajului, a
concepției și modelului științific despre lume. Aflăm și despre
un apel al oamenilor de știință care “sunt îndemnați să își
prezinte activitatea și rezultatele și într-o formă accesibilă”.
Tibor Braun și Andras Schubert prezintă creșterea
cercetărilor de inter și multidisciplinaritate în lucrările din
domeniu științelor exacte și sociale între anii 1975-2006.
Gheorghe Duca, președintele Academiei de Științe din
Republica Moldova, membru de onoare al Academiei Române, descrie
reforma cercetării în Republica Moldova menită să mărească
“responsabilitatea societății științifice în fața Guvernului și
a societății civile și obligația autorităților de a investi
stabil și sigur în sfera științei și inovării”. Tot aici se pot
citi articolele “Evoluții și revoluții în științele
oservațional-experimentale” de Horia-Nicolai Teodorescu,
“Citiți Analele Academiei Române?” de acad. Solomon Marcus
și cea de a doua parte a studiului “Convergența nominală” de
acad. Aurel Inacu.
Ce mai mare parte a secțiunii “Istorie culturală”
este dedicată sociologului, economistului și filosofului
Ștefan Zteletin despre care scriu Emilia Dobrescu,
Ion Bulborea, Lucian Radu Stanciu și Ioan
Cristescu. Tot aici, Ioana Feodorov înfățișează pe
larg versiunea arabă a “Divanului” lui Dimitrie Cantemir,
lucrare editată de regretatul academician Virgil Cândea și
lansată la Fundația Națională de Știință și Artă în zilele în
care distinsul istoric ar fi împlinit vârsta de 80 de ani.
În secțiunea “Evocări” sunt publicate studii
despre economistul David Ricardo (1772-1823) semnate de
acad. Iulian Văcărel și Dan Popescu.
Intitulându-și articolul “David Davidescu. Un nume, două
semnificații”, acad Valeriu Cotea subliniază valoarea
contribuției științifice a omului de știință care ar fi împlinit
90 de ani și marchează și inaugurarea Centrului de studii și
cercetări pentru biodiversitate agricolă și silvică “David
Davidescu”.
Personalitățile celor care s-au stins din viață în acest timp
- acad. Virgil Cândea, acad. Ovidiu Maitec,
acad, Al. Timotin, acad. Ioan Ursu
și acad. Nicolae Patraulea - sunt prezentate în
rubrica “In memoriam”.
Rubricile “Relații interacademice” și
“Cronica vieții academice” oferă o imagine sintetică a
activităților academice și a relațiilor Academia Română cu
academii de peste hotare. Nu lipsesc cele mai noi apariții de la
Editura Academiei Române.
|
